Arhiva foto digitala - Muzeul Judetean Teleorman

  La „Bâlci”. Localnici veniţi la Alexandria la „Bâlciul de Rusalii”, pe la începutul anilor '60 ai secolului trecut.

 O imagine de la mijlocul anilor 1950 de la Căminul de copii de zi din Alexandria.

 În fața primăriei din Alexandria, în așteptarea defilării de 10 Mai.

         Manifestările oficiale de la 1 Mai 1968, desfășurate în fața localului fostei Primării Alexandria, în prezența activului județean de partid.  Localul a fost construit în 1907-1908. Din 1968, până la construirea actualului Palat Administrativ, aici și-a avut sediul Consiliul Popular Teleorman. Clădirea a fost demolată în anul 1984.

  Atelierul de croitorie al Cooperativei „Răsăritul” din Alexandria, la mijlocul anilor `50 ai secolului trecut. Aici se confecționau costume „pe comandă” sau se remaiau (reparau) ciorapi de damă.     În atelierul de cizmărie al aceleiași cooperative, tot la mijlocul anilor `50 ai secolului trecut. Se reparau pantofi sau se făceau noi, „pe comandă”.

        Imagini de la mijlocul anilor `50 ai secolului trecut din secția de confecționat covoare a fostei Intreprinderi de Morărit „11 Iunie” din Alexandria.  

 

  Fabrica de mobilă din Alexandria, înființată în 1957, a fost cunoscută sub mai multe nume: „Partizanul”, „I.P.L. Alexandria”, „Mobalex S.A.” După anul 2000 a dispărut din peisajul industrial al orașului.

 

   Fabrica de cărămidă din Alexandria, situată în partea de sud-vest a orașului, vis-a-vis de gară. Imagini de la începutul anilor 50 ai secolului XX.

    La 11 aprilie 1993, în Duminica Floriilor, un incendiu a distrus moara din Alexandria - „moara Brătescu”, construită în 1921, ulterior, după naționalizarea din 1948, „moara Descătușarea”, apoi, după 1990, „moara SC Germino”.    

  Obiecte din mileniui I (sec. IV d.Hr., sec. VI-VII d.Hr., sec. VIII-X d.Hr.) provenite de la Alexandria, Dulceanca, Lăceni, Olteni, Păuleasca, Putineiu, Vârtoape, Zimnicele.   Vase medievale provenite de la Frumoasa și Zimnicea.   Vase medievale provenite de la Frumoasa și Zimnicea.

    Vase și unelte romane descoperite la Beiu, Pietroșani și Putineiu.

    Vârfuri de lance și săgeată provenite de la Albești, Orbeasca de Sus și Poroschia.   Panou explicativ pentru „Cetatea de la Zimnicea”.     Vase de provizii și amforă elenistică provenite de la Orbeasca de Sus.

     Carul de la Bujoru (replică) și celelalte piese decoperite în mormântul tumular distrus de lucrările de „îmbunătățiri funciare” din anul 1974.      

    Vase din prima epocă a fierului provenite de la Beiu, Balta Sărată, Conțești, Lăceni, Orbeasca de Sus.

      Exponate din epoca bronzului provenite majoritar din necropola de la  Zimnicea „Câmpul Morților”.

   Exponate din eneolitic, cultura Gumelnița, provenite din așezarea de tip tell de la Ciolăneștii din Deal, „Măgura Țui”.

Din expoziția organizată în cel de-al doilea sediu al muzeului, cel de pe str. Libertății nr.188 unde a funcționat în perioada 1968-1977, nu s-au păstrat fotografii. În imaginile următoare pot fi văzute aspecte din expoziția arheologică din cel de-al treilea sediu al muzeului, aflat pe str. Libertății 137, imagini realizate la începutul anilor `80 ai secolului trecut. Cele patru săli organizate pe criterii cronologice găzduiau exponate din paleolitic, eneolitic, prima și a doua epocă a fierului, epoca romană, migrații și evul mediu. Unelte de silex provenite din siturile paleolitice de la Ciuperceni.

  Imagini din prima expoziție a muzeului: greutăți și „picior calapod” din eneolitic, vas din epoca bronzului, vase getice, vase medievale, arme medievale și moderne. Cele două vase getice din imaginea din mijloc au fost descoperite în săpăturile de salvare de la Alexandria „Podul Nou” în 1956, ceea ce fixează și un cadru cronologic al imaginilor, fiind ulterioare acestui an. Primul muzeu al oraşului Alexandria s-a deschis la 1 Mai 1952, în parcul oraşului din spatele actualei primării, respectiv din faţa Prefecturii şi a Consiliului Judeţean Teleorman, lângă Şcoala nr. 5. În clădirea respectivă funcţiona şi o florărie.   Muzeul, despre a cărei înfiinţare se anunţa în ziarul „Teleormanul Liber”, organ al comitetului regional de partid Teleorman, a căpătat „rang” de muzeu raional în cadrul regiunii Teleorman (1950-1952), respectiv al regiunii Bucureşti (1952-1968, februarie).   Primul director a fost Florian Neagu, activist politic şi cultural cu studii medii terminate ...